Cauze si solutii controversate

Avantajele  apelarii la serviciile cabinetului de avocatura

    Parte din justitiabili se intreaba  daca se pot reprezenta singur in fata instantelor de judecata sau sa apeleze la serviciile unui avocat.

  La o prima analiza si avand in vedere volumul mare de informatii publicate pe net unii romani chiar cred ca isi pot formula singur actiunea sau apararea.  Cat de greu poate fi, se intreaba, ca doar au auzit pe X si pe Y ca  s-au descurcat singuri si au scutit din banii pe care i-ar fi si achitat ca onorariu avocatului.

  In realitate situatia nu este chiar asa usoara.  Sa presupunem ca gasesti pe internet un model de actiune, indiferent care ar fi obiectul si cauza dedusa judecatii.  Pe langa redactarea cererii, procesul fie ca este reglementat de legea civila fie ca este reglementat de  legea penala respecta si o anumita procedura, iar pentru aceasta implica studiu si o buna intelegerii a normelor procerdurale.

  Sa zicem ca citesti si te documentezi cu privire la acest aspect si ajungi in fata judecatorului insa in sedinta iti adreseaza o intrebare la care asteapta un raspuns pe loc iar raspunsul dat poate fi deciziv.

 Ca atare, chiar daca nu dispui de  suficiente resurse financiare pentru achitarea onorariului cuvenit pentru redactare, asistare, reprezentare în fără instantelor, etc.  faceti un efort si solicitati o consultatie juridica. Incercati sa fiti deschisi, sa prezentati situatia reala, pentru a beneficia de  informatiile corecte.

 Serviciile prestate de cabinetul de avocatura sunt diverse, de la cauze ce ţin de dreptul civil,  penal, contencios administrativ, comercial, litigii de munca,  unde puteţi primi in primul rand consultanţă juridica  adecvata, precum si asistare/reprezentare la judecatorie, tribunal, curti de apel, parchete, organe de cercetare penala sau administrativa. 

 Experienta profesionala a fost acumulata in timp prin implicarea in cat mai multe si diverse cauze, parte din ele au facut obiectul publicarii lor in mass media, pe care le redam în continuare cu titlu de exemplu: 

1.    Cercetarea disciplinară la Primaria Focşani, ca un proces în instanţă

    Primăria Focşani a organizat o cercetare disciplinară asemănătoare, sub mai multe aspecte, cu un adevărat proces din instanţă, cu avocat şi martori. La fel ca în cazul unui proces desfăşurat în instanţă, în cadrul cercetării s-au ivit câteva "incidente procedurale", fiind discutate câteva "excepţii" ridicate de avocatul "apărării". În fapt, este vorba despre două dosare distincte în care este cercetat un inspector din cadrul biroului proiecte al Primăriei Focşani, ambele amânându-se la o dată ulterioră.

Dosarele în care este cercetat inspectorul din cadrul biroului proiecte al Primăriei Focşani are legătură cu fondurile europene de care a beneficiat municipalitatea cu ocazia derulării a două proiecte.

Împotriva inspectorului s-a declanşat cercetarea după ce primarul oraşului a considerat că acesta şi-a încălcat atribuţiile şi s-ar face vinovat de abatere disciplinară. Dacă unele discuţii s-au încheiat rapid, pe parcursul cercetării disciplinare s-au ridicat câteva probleme, printre care şi cele referitoare la existenţa unor dosare penale, precum şi faţă de componenţa comisiei şi incompatibilitatea membrilor acesteia. Discuţiile au fost iniţiate de avocatul Dănuţ Pleşa-Plugaru, care apăra interesele inspectorului.

Prima cauză analizată de comisia de disciplină a fost legată de modernizarea străzilor, trotuarelor şi a spaţiilor verzi din trei cartiere din Focşani, însă discuţiile s-au încheiat rapid, din cauza lipsei unor relaţii care nu ajunseseră la dosar, printre care contractul de finanţare şi autorizaţia de construire.

O singură problemă a fost ridicată de preşedintele comisiei, care i-a atras atenţia avocatului Dănuţ Pleşa-Plugaru că nu a pus la dispoziţie anumite înscrisuri care puteau fi primite doar până la acest termen, însă acesta a punctat că se va raporta la Codul de Procedură Civilă, şi a asigurat că "se vor depune după şedinţă, ziua nu s-a încheiat".

Nuca tare în cercetarea disciplinară a constituit-o însă cel de-al doilea dosar, în care se analiza reabilitarea unei şcoli din municipiu. Inspectorului i se reproşa că nu ar fi introdus în termenul legal o contestaţie faţă de decizia de nerambursare a o parte din fonduri.

Însă cercetarea a demarat cu discuţii privind componenţa comisiei de disciplină. Aceasta după ce avocatul Pleşa-Plugaru a ridicat câteva semne de întrebare vizavi de componenţa membrilor comisiei şi a posibilelor incompatibilităţi, aspecte reiterate şi de singurul martor prezent pentru audiere, dintre cei trei citaţi iniţial.

De altfel, martorul propus - angajat la rândul său în cadrul primăriei şi supus de asemenea unor măsuri administrative, a arătat că va depune mărturie doar "în faţa unei comisii legal constituite şi competente, conform Hotărârii de Guvern 1344/2007".

De aici, comisia de disciplină a reţinut în procesul verbal că martorul a refuzat să dea declaraţii cu privire la termenul în care se putea face plângerea prealabilă cu privire la cererea de rambursare finală, în condiţiile în care se contestase componenţa comisiei "într-un cadru în care nu se poate".

Avocatul a atras atenţia şi asupra legalităţii a două dispoziţii emise de primărie, care purtau acelaşi număr şi a avertizat că în acest caz se poate face "plângere penală pentru fals şi uz de fals în înscrisuri oficiale".

O altă discuţie care a vizat aspecte penale a fost aceea legată de existenţa unui dosar privind  "verificarea  fondurilor aferente proiectului şi modalitatea de cheltuire a acestora" întrucât, după cum a atras atenţia avocatul "există o regulă care spune că penalul ţine în loc civilul".

Astfel, avocatul a întrebat dacă există o astfel de sesizare penală, care ar putea influenţa cursul anchetei administrative, însă preşedintele comisiei de disciplină a arătat că o lămurire în acest sens poate fi adusă doar de către conducerea primăriei.

Mai mult decât atât, a arătat avocatul, este certă existenţa unui dosar penal în lucru la DNA Bucureşti legat de această cauză, motiv pentru care, acesta a subliniat că "există un impediment în finalizarea cercetării disciplinare".


2.

Unitatea bancară spune că Legea dării în plată adâncește `hazardul moral din sectorul bancar`

Avocatul Dănuț Pleșa-Plugaru: "A invoca neconstituționalitatea unei întregi legi este inadmisibil"

Legea dării în plată este din nou analizată de Judecătoria Focșani, după ce o unitate bancară a atras atenția asupra unor aspecte de neconstituționalitate. Problema care s-a pus însă atunci când s-a dat cuvântul pe excepție a fost aceea că autorul ei ar fi invocat neconstituționalitatea privind mai multe articole din actul normativ. Legea "(...) e susceptibilă să adâncească hazardul moral în sectorul bancar și să slăbească disciplina în sectorul bancar, (...) tratează o falsă lacună legislativă de vreme ce dreptul pozitiv prevede deja remedii pentru situațiile de rupere a echilibrului contractual sau de supra-îndatorare a debitorului", au fost doar câteva critici aduse de unitatea bancară, reprezentată de firma de avocatură Rădulescu&Mușoi.

Invazia de excepții de neconstituționalitate privind Legea 77/2016 nu lipsește nici de la Judecătoria Focșani.

Deși nu au trecut decât câteva luni de la intrarea în vigoare a Legii, mai multe instanțe s-au confruntat cu astfel de solicitări de sesizare a CCR, unele dintre acestea fiind și admise. Chiar Judecătoria Focșani a admis cel puțin o astfel de cerere, astfel încât, în viitorul apropiat, Curtea Constituțională va da o dezlegare asupra acestei probleme.

Până la a se admite sau nu sesizarea CCR, avocatul pârâtului din contestația la executare introdusă de unitatea bancară a atras atenția că este o problemă cu solicitarea.

"În afară de articolul care menționează condițiile cumulative pentru a fi admisă darea în plată, sunt luate la rând majoritatea articolelor din Lege. Mă refer la articolele care au legătură cu dosarul, pentru că celelelate prevederi, asupra cărora nu a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu prezenta cauză.

A invoca neconstituționalitatea unei întregi legi este inadmisibil, acest lucru fiind deja statuat de Înalta Curte și de Curtea Constituțională", a punctat avocatul Dănuț Pleșa-Plugaru.

Potrivit cererii făcute de unitatea bancară - reprezentată de Rădulescu&Mușoi SPARL - actul normativ "este lipsit de legitimitate constituțională", problema fiind "dispozițiile legale de la articolul 1 alineat 3, articolul 3, articolul 4, articolul 6, articolul 7, articolul 8 și articolul 11".

Criticile aduse de unitatea bancară vizează, printre altele, faptul că Legea 77/2016 "este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, (...) inutilă și incompatibilă cu ordinea juridică internă, (...) e susceptibilă să adâncească hazardul moral în sectorul bancar și să slăbească disciplina în sectorul bancar, (...) tratează o falsă lacună legislativă de vreme ce dreptul pozitiv prevede deja remedii pentru situațiile de rupere a echilibrului contractual sau de supra-îndatorare a debitorului".

Multitudinea de contestații la executare introduse de către bănci a venit după ce mai mulți români îndatorați cu credite au ales să notifice unitățile bancare privind darea în plată. Potrivit Legii, creditorul poate să conteste notificarea debitorului care vrea să închidă creditul ipotecar, ceea ce în majoritatea cazurilor chiar s-a întâmplat.


3.

Romii isi cauta dreptatea tot in instanta

 Judecata tiganeasca la instanta, dupa un stabor nereusit. Vezi ce avocati intra in proces

Contrar miturilor, nu intotdeauna judecata tiganeasca rezolva conflictele fara ajutor din afara. O acuzatie de inselaciune a ajuns in final pe rolul instantei de judecata, dupa ce staborul organizat de comunitatea de romi din Focsani, implicata in poveste, nu a dus la nicio rezolvare. Acum, avocatii partilor implicate incearca sa expuna cat mai bine cazul clientilor in fata judecatorilor adevarati. La judecata adevarata, inculpata este reprezentata de avocatul Danut Plesa-Plugaru, iar partea vatamata este aparata de avocatul Marius Parpauta.

O prahoveanca este judecata pe motiv ca ar fi inselat o femeie de etnie roma, din Focsani, printr-o metoda de tip Caritas. Cazul a ajuns in atentia politiei, parchetului si, ulterior, a instantei abia dupa ce a avut loc si un stabor, unde se pare ca nu s-a rezolvat nimic. Drept dovada, romii inselati au apelat la ajutorul oamenilor legii.

Staborul tiganesc s-a mutat la o instanta adevarata, Judecatoria Focsani, unde trebuie sa se stabileasca daca o prahoveanca a pagubit o femeie de etnie roma. Initial, prahoveanca, aparata de avocatul Danut Plesa-Plugaru, a primit neinceperea urmaririi penale, insa instanta a retinut cauza spre judecare, dupa ce partea vatamata a atacat rezolutia procurorului. De mentionat si ca, desi in plangerea initiala erau mai multe parti vatamate, pana la inceperea procesului patru "s-au pierdut" si a ramas o singura parte vatamata.

Ineditul cazului, pe langa faptul ca o astfel de problema a trecut fara succes de judecata tiganeasca, il reprezinta insa si etnia inculpatei. "Partea mea este romanca si era intermediara pentru un anumit sistem Get Rich, gen Gerald. Schema era simpla: trebuia sa depui anumite sume de bani, in schimbul carora primeai certificate valorice. Iar dupa un timp scoteai profit de 10 ori. Clienta mea avea un anumit procent din toate tranzactiile efectuate si avea un cont deschis la aceeasi banca la care se faceau depunerile.

Partile vatamate au bagat bani, au scos profit, iar dupa un timp, firma i-a escrocat. De aici, clienta mea a ramas datoare romilor. Dar si ei au reinvestit banii castigati, iar acum vor profit la profit. Este cred primul caz in care tiganii acuza romanii ca i-au inselat. Concluzia este ca infractiunea de inselaciune nu exista, intrucat ei au fost prezenti la banca de fiecare data si au semnat depunerea banilor.

Acum spun ca nu stiu ce au semnat, pentru ca nu stiu carte, dar cand semnezi iti insusesti inscrisul. Mai motiveaza ca banii se depuneau in doua conturi si ei nu au stiut decat de contul Get Rich. Dar celalalt cont era al clientei mele, unde se depunea doar comisionul ei", a declarat, pentru Avocatura.com, avocatul Plesa-Plugaru.

A fost sau nu a fost stabor?

De cealalta parte, avocatul Marius Parpauta spune ca, intr-adevar, romii nu stiau sa citeasca si tocmai de aceea au si fost inselati. "Initial au fost 5 parti vatamate, toate rude cu clienta mea. Insa, printr-o greseala de redactare, probabil, plangerea impotriva rezolutiei date de procuror s-a facut doar pentru clienta mea. Eu am intrat in dosar abia cand s-a retinut cauza spre judecare pentru inselaciune. Ce pot spune este ca inculpata a recunoscut, in urma cu un an, ca a luat 1 miliard si 800 de milioane de lei vechi.

Le-a spus ca le va depune banii la banca, iar initial chiar a facut depuneri, insa sumele erau infime, raportat la valoarea totala. In schimb, le-a dat certificate de depunere la doua societati de investitii. In timpul cercetarilor, Parchetul a facut adresa la Registrul Comertului si s-a aflat ca acele societati exista. Noi avem acte doveditoare pentru suma de 115.000 lei, respectiv foile de varsamant. Diferenta, pana la suma pe care o recunoaste inculpata, i-a fost inmanata dupa ce clienta mea a amanetat diferite bunuri.

Intr-adevar le-a deschis conturi la banca, le-a dat carduri, insa ei nu au stiut ca si inculpata avea cont la acea banca. Ulterior, toate sumele le-a depus in contul ei. Iar clienta mea nu a verificat, pentru ca nu stie sa citeasca. In plus, pe foile de varsamant nu sunt semnaturile lor. Chiar si ea spune ca a semnat doar o data, de doua ori. Inculpata a recunoscut partial cand a fost audiata, a spus ca partea vatamata nu stia intotdeauna in ce cont se depuneau banii.

Acum, ea insista ca s-a facut stabor, unde s-a stabilit o suma si i-ar fi dat banii inapoi. In acest sens l-a propus martor pe bulibasa Codreanu. Insa acesta a spus ca nu a participat la niciun stabor, ca a auzit ceva, dar nimic mai mult", a precizat avocatul Parpauta. Cele doua societati la care se face referire sunt Get Rich Company si France Concept Technologie, care promit, in schimbul cumpararii unor certificare valorice, un venit substantial.

Realitatea a dovedit insa ca totul a fost doar o mare pacaleala pentru romanii creduli, paguba fiind de sute de mii de euro. In legatura cu acestea, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a postat o alerta, prin care avertiza "investitorii cu privire la faptul ca societatile nu sunt autorizate sa desfasoare activitati ce intra sub incidenta Legii nr. 297/2004 privind piata de capital si a OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si societatile de administrare a investitiilor".


4.

Avocatul apără un funcţionar ultragiat la locul de muncă

Avocatul Dănut Pleşa-Plugaru: "Având în vedere atitudinea de nerecunoaştere a pârâtului, mergem în continuare pe această cale"

Avocatul vrâncean Dănuţ Pleşa-Plugaru reprezintă în instanţă interesele unui funcţionar al statului care se judecă într-un dosar în care cere daune morale "suferite în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu". "Acest post implică o mare încărcătură pshihică şi fizică... şi culminează cu manifestările şi faptele de ultraj la care suntem supuşi din partea unor fermieri care nu înţeleg că trebuie să respecte o dispoziţie legală, fiind deseori ţinta ameninţărilor, calomniilor, insultelor şi a traficului de influenţă prin intervenţiile la care apelează", se arată în motivele acţiunii.

Acţiunea în pretenţii are ca punct de plecare un incident din mai 2015, din timpul campaniei de de preluare a cererilor de subvenţii de la fermieri, culminat cu internarea medicală a reclamantului şi, ulterior, cu cercetarea disciplinară a acestuia. În instanţă, clientul avocatului Pleşa-Plugaru solicită atât daune morale, cât şi "diferenţa de salariu pentru zilele de concediu medical plătit cu 75%". 

La Judecătoria Focşani, instanţa a încercat ca, mai înainte de toate, să convingă părţile implicate să ajungă la o înţelegere. În acest sens, a recomandat o mediere între reclamant şi pârât, acordând termen în acest sens. Nu înainte de a discuta despre probele solicitate, respectiv acte, interogatorii şi audieri de martori pentru ambele părţi, inclusiv pentru pârât, al cărui avocat, Cătălin Duţă, a subliniat că vrea să probeze "atitudinea reclamantei". De aici, avocatul Pleşa-Plugaru a lăsat să se înţeleagă că o mediere ar fi practic imposibilă. "Având în vedere atitudinea de nerecunoaştere a pârâtului, este foarte probabil să mergem pe această cale", a atras atenţia avocatul.

Din agresat, în cercetat

Clientul acestuia lucrează la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură "având ca atribuţii de serviciu specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare. Pârâtul, fără a fi invitat pentru ziua respectivă, s-a prezentat în numele soţiei pentru dosarul pentru obţinerea subvenţiei la teren. I-am atras atenţia că nu este programat pentru ziua respectivă, însă acesta a insistat. În aceste condiţii i-am solicitat procura specială notarială pentru a-i putea prelua cererea. 

Acesta nu a putut prezenta procura, însă a trecut la ameninţări, insulte, lovind cu pumnul în birou, solicitându-mi în mod imperativ să-i întocmesc dosarul, ameninţându-mă că în caz contrar mă va reclama la director. Văzând atitudinea violentă a pârâtului l-am invitat afară. Acesta s-a opus vehement, moment în care am părăsit biroul pentru a solicita ajutorul conducerii, însă nu a ieşit nimeni să-mi ia apărarea, pârâtul urmărindu-mă în secretariat. Pe fondul acestui conflict am suferit o cădere nervoasă, secretara sunând la 112 şi solicitând ajutorul ambulanţei", se arată în acţiune.

După incident, reclamantului i-a fost recomandat concediu medical şi tratament la domiciliu, însă lucrurile nu s-au oprit aici. La plângerea pârâtului, instituţia a pornit o cercetare disciplinară, soluţionată în final în favoarea reclamantului. "Acesta a înaintat o plângere vădit nefondată... nu precizează care au fost motivele pentru care l-am avertizat că am să înştiinţez poliţia. Ca atare, comisia de disciplină, după întoarcerea mea din concediu, mi-a comunicat că va avea loc cercetarea mea disciplinară, aspecte ce mi-au cauzat în continuare suferinţe de ordin moral. 

Au fost audiate alte persoane care au luat la cunoştinţă de fapte, am fost audiată, fiind pusă în situaţia de a explica în amănunt cum mi-am exercitat atribuţiile de serviciu. Pe tot parcursul activităţii am respectat normele legale impuse de către UE şi implementate la nivelul fiecărei ţări. În nouă ani de activitate am obţinut numai calificative de foarte bine la evaluarile anuale, comportamentul meu nefăcând obiectul vreunei cercetări disciplinare", se mai arată în actele dosarului.


5.

 Instanța a acordat tutela comună

Dreptul tatălui de a-și crește copilul, recunoscut la Judecătoria Focșani

O practică neoficială a instanțelor este aceea ca, într-un litigiu dintre părinți, mama să fie cea care obține dreptul de a crește copiii rezultați în urma conviețuirii. Deși numărul soluțiilor de acest gen este mai mare, există situații în care se consideră că minorii pot fi crescuți și de tată. Judecătoria Focșani a dat recent o soluție de acest gen, admițând ca minorul să locuiască cu tatăl, iar mama să plătească pensia alimentară.

Judecătoria Focșani a admis recent o acțiune promovată de un tată care dorea să îi fie recunoscut oficial dreptul de a-și crește copilul. De regulă, balanța înclină în favoarea mamelor, însă în acest caz a contat foarte mult probabil că tatăl își creștea micuțul de la o vârstă fragedă.

Astfel, instanța a stabilit domiciliul copilului minor la tată, în timp ce mama a fost obligată să plătească o pensie alimentară. Totodată, Judecătoria Focșani a stabilit un program de vizitare pentru mamă.

De remarcat că părțile au avut atât calitate de pârâți cât și de reclamanți, după ce instanța a conexat două dosare. Inițial, tatăl minorului - prin avocatul Valentin Amăriuței - a introdus o acțiune pentru exercitarea autorității părintești, iar ulterior, și mama - prin avocatul Dănuț Pleșa-Plugaru - a solicitat instanței stabilirea domiciliului minorului. Cele două dosare au fost conexate, iar ambele acțiuni au fost admise în parte.

"Vă rog să constatați că interesul minorului este ca domiciliul acestuia să fie la subsemnatul. Pe de o parte, datorită vârstei, acesta are în mod imperios nevoie de îngrijirea noastră, iar pe de altă parte, eu sunt cel care prezint suficiente garanții morale și materiale pentru o creștere și educare corespunzătoare a minorului", arăta tatăl prin avocatul Amăriuței.

"Admite cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani, în parte. Admite cererea conexă în parte. Dispune ca autoritatea părintească asupra copilului minor născut la data de 26.01.2014 să fie exercitată în comun de către ambii părinți.

Stabilește domiciliul minorului la domiciliul tatălui. Obligă pârâta-reclamantă să plătească în favoarea minorului o pensie lunară de întreținere în cuantum de 225 lei, începând cu data introducerii cererii și până la majoratul minorului sau alte dispoziții ale instanței. Încuviinţează ca pârâta-reclamantă să aibă legături personale cu minorul la domiciliul său după următorul program: - în anii pari începând cu data de 23 decembrie şi până în data de 27 decembrie; – în anii impari începând cu data de 28 decembrie şi până în data de 02 ianuarie; - în anii pari în prima şi a doua zi de Paşti; - în anii impari în a treia zi de Paşti; - în fiecare an în perioada vacanţei de vară, începând cu data de 15 iulie ora 12:00 până la data de 15 august ora 12:00 cu posibilitatea stabilirii altui interval calendaristic sau orar cu acordul părţilor. 

Obligă reclamantul-pârât să îi permită paratei-reclamante să ia minorul la domiciliul său în timpul programului stabilit în favoarea sa, cu obligaţia pentru pârâta-reclamantă de a-l readuce la domiciliul reclamantului-pârât la expirarea intervalului stabilit prin prezenta hotărâre. Dispune compensarea între părți a cheltuielilor de judecată", se arată în hotărârea Judecătoriei Focșani.

 

6.

Executarea silită a fost dusă până la capăt fără ca cererile de suspendare să se judece

 Avocatul Dănuţ Pleşa-Plugaru: "Asistăm la un abuz atât din partea băncii, dar mai cu seamă din partea executorului!"

De la o convenţie de credit încheiată cu o bancă, o vrânceancă s-a trezit cu bunurile executate silit. Deşi la prima vedere totul pare perfect obişnuit, avocatul Dănuţ Pleşa-Plugaru atrage atenţia în instanţă asupra unor posibile vicii atât vizavi de atitudinea băncii, cât şi faţă de executorul judecătoresc. "Executarea nu trebuia să o vizeze şi pe clienta mea. Ca atare, asistăm la un abuz atât din partea băncii, dar mai cu seamă din partea executorului, care nu a verificat titlurile executorii, nu a verificat creanţa, aceasta fiind incertă. Îmi pun întrebarea cum de instanţa a admis încuviinţarea executării silite", a declarat pentru Avocatura.com, avocatul vrâncean.

Dosarul în care avocatul Dănuţ Pleşa-Plugaru reprezintă o clientă a unei bănci pe calea contestaţiei la executare are la bază o poveste destul de complicată. În 2009, clienta avocatului, împreună cu soţul acesteia, au încheiat un contract de credit cu o bancă desfiinţată între timp şi preluată ulterior de Piraeus Bank. Ulterior, soţul a încheiat un aşa - numit contract de overdraft, care îi permitea să ia mai multe salarii în avans. 

Abia în instanţă însă s-a lămurit că acest contract era considerat un act adiţional şi, cu toate că semnătura de pe acest document era doar a soţului, s-a ajuns la executarea bunurilor comune. În instanţă, avocatul Pleşa-Plugaru contestă acum executarea silită pornită de către BEJ Caraman Cosmin, pe motive de netemenicie şi nelegalitate. În dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Focşani se contestă executarea silită, dar şi titlul executoriu constituit din contractul de credit şi contractele de garanţie imobiliară – toate din 2009. În acelaşi timp este contestată şi  încheierea de încuviinţare din octombrie anul trecut, pronunţată de Judecătoria Focşani.  

"Din interogatoriul luat băncii, am aflat că a pus în executare un act adiţional la o convenţie de credit în care nu era parte clienta mea, deci executarea nu trebuia să o vizeze. Ca atare, asistăm la un abuz atât din partea băncii, dar mai cu seamă din partea executorului, care nu a verificat titlurile executorii, nu a verificat creanţa, aceasta fiind incertă. Îmi pun întrebarea cum de instanţa a admis încuviinţarea executării silite", a relatat avocatul.

Procesul, deschis în decembrie anul trecut continuă şi în prezent, cu termen în septembrie. Între timp, deşi nu s-a pronunţat pe fond, instanţa a respins două excepţii invocate de intimată, respectiv excepţia de netimbrare şi de tardivitate a formulării contestaţiei la executare. În acţiune, avocatul Pleşa-Plugaru solicită suspendarea executării cheltuielilor de  executare silită, fără plata unei cauţiuni, admiterea contestaţiei la executare silită, desfiinţarea titlului executoriu a încheierii privind cheltuielile de executare silită, precum şi desfiinţarea tuturor formelor de executare silită pornite în dosar. 

Bunurile au fost vândute în ciuda proceselor de suspendare a executării aflate pe rol

În aceeaşi contestaţie, se solicită ca "în condiţiile în care se continuă executarea până la pronunţarea hotărârii şi aceasta a fost desfiinţată, întoarcerea executării silite ... repunerea părţii în situaţia anterioară". Un capăt de cerere inspirat, dat fiind că, în ciuda dosarelor de suspendare a executării silite şi de suspendare provizorie introduse şi cu termene chiar în luna iulie, apartamentele împrumutaţilor au fost vândute saptămana aceasta la licitaţie. 

În cererea de chemare în judecată se punctează pe aspecte de nelegalitate vizavi de titlul executoriu în baza căruia a avut loc executarea silită. Astfel, avocatul arată că, ulterior încheierii contractului de credit, "banca a modificat şi pus în aplicare noua dobandă, stabilind un indice monetar Euribor la 3 luni, plus 7,63% marja fixă a băncii, faţă de indicele Euribor la 6 luni plus 3,5 puncte procentuale negociate iniţial. Prin acelaşi act adiţional banca a modificat Dobânda Anuală Efectivă de la 6,71 la 8,69% pe an, fără respectarea dispoziţiilor articolului 3.1 litera e) din Condiţiile Generale la Contractul de creditare". 

Faţă de acest aspect, avocatul Pleşa-Plugaru arată că între cele două părţi trebuia să existe o  negociere directă privind noile condiţii de creditare. "Pârâta nu arată care sunt dobânzile şi comisioanele standard. Aparent banca pare că îmi face un favor acordând împrumutatului statut preferenţial, însă nu există niciun exemplu concret sau verificabil pentru a putea face o diferenţiere între condiţiile standard şi cele preferenţiale, raportat la tipul de credit contractat", se mai arată în acţiune. 

"Un alt motiv de nelegalitate constă în faptul că executorul judecătoresc şi instanţa de judecată au demarat şi încuviinţat executarea silită cu încălcarea dispoziţiilor articolului 662 Cod de Procedură Civilă, în sensul că presupusa creanţă nu este certă şi exigibilă. Prin necomunicarea de către creditoare a soldului real, executorul judecătoresc nu a fost în măsură să stabilească o creanţă certă, aceasta fiind îndoielnică. Nu există nicio dovadă că suma menţionată ar reprezenta debitul real datorat.

Pentru faptul că nu am fost notificaţi conform convenţiei de credit, creanţa nu este nici exigibilă, aspecte care nu au fost sesizate nici de către Judecătoria Focşani la pronunţarea încheierii prin care a încuviinţat excutarea silită. Încheierea este nelegală sub aspectul stabilirii onorariului executorului judecătoresc, acesta fiind excesiv de mare în raport cu actele de executare silită efectuate până la acea dată. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare", se mai arată în acţiune.

 

Copyright © Avocat Plesa Plugaru Danut

Created by ALLDEV.RO

AVOCATPLESAPLUGARUDANUT.ro foloseste cookie-uri pentru imbunatarire experientei dumneavoastra pe site-ul nostru iar continuarea sesiunii pe acest site implica acordul tau.